Nu
vreau să pleci , nu vreau s-alergi
prin viața
mea , mereu ...
am
obosit , aș vrea să mă-odihnesc
la
umbra sufletului meu .
să-mi
cânți , să mă alinți ,
să-mi
mângâi trupu-nsângerat
de
doruri lungi și multe
încărcat
...
și am
crezut și am sperat din nou
că
diminețile-mi vor fi ecou
pentru
întreaga zi
dar
glasul lor înăbușit
s-a
înnecat la malul nopților târzii ,
bătrâne
de-așteptat ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu