Sunt mugure ce stă să-nvie,
Am ațipit într-o iarnă geroasă
Sub plăpumi de frunze
Și vise despre iubiri primăvăratice .
Am deschis pleoapele larg ,
Călcându-mi toate regulile de viață
Sub tocurile verzi ale pantofilor stiletto
Și-am înflorit sub sărutul
Unui soare somnoros ,
Asemeni unui cântec de leagăn .
Printre degete răsfirate
S-a prelins clipa
Ca o umbră în lumina palidă a lunii.
Suspinând , am străbătut cu privirea
Cărarea de stele.
Ce mușca din fereastra mea .
Îți vedeam chipul
În fiecare tremor al nopții .
Mâna ta îmi mângâia gândurile .
Am prins sărutul tău , iubite ,
În căușul palmei .
Îngerii toți mi-au pus aripi
Să mă înalț la Venus.
Norii au făcut culoar ,
E moale sub tălpile mele goale.
În zborul meu ating mâna zeiței.
Mi-ai spus că ai ascuns Fericirea
În buzunarul ei stâng ... la piept .
Acuma știu că ea respiră în palma mea .
Nu ți-am mai scris , demult ...
Am așteptat să-mi înverzească visele în ramuri ,
Să tremure fluturii
La fereastra ta dinspre miazăzi .
Mi s-au rătăcit gândurile
Printre mugurii țesuți
Între ramurile livezii .
Nu ți-am mai scris , demult ...
Te-am strigat uneori
Din spatele pleoapelor
Cufundate în întuneric
Și ți-am trimis , fără să te întreb,
Dorințe și vise despre noi .
Nu ți-am mai scris , demult ...
Doar am respirat primăvara
Cât am putut de adânc ,
Așa încât , atunci când te voi săruta ,
Să uiți că mai există alt anotimp ...
