vineri, 29 iulie 2016

Împăcare

azi-noapte 
visele mele și-au dăruit trandafiri 
apoi 
au băut câte un pahar de șampanie
în șoapta lunii .
au dansat nebunește ,
cerul le-a fost scenă deschisă .
erau atât de frumoase !
îmbrăcate în rochii roșii
din dantela perdelelor
îmbujorate de chihlimbarul
auriu din pahare
Doamne ce noapte
nebună , nebună !
mi-au furat mințile
ca unei fetișcane de 18 ani .




miercuri, 27 iulie 2016

de vară



mă trezesc cu dimineața în ochi .
mă întind ,
ca un foșnet ușor de lămâiță
îmi trosnesc oasele ,
ochii își limpezesc irisul 
din azurul înaltului 
și râd cu toate ridurile aninate
la colțurile 
pline de mascara ale genelor
adormite aseară , cu mult 
înainte de a fi demachiate .
soarele îmi trimite 
lumina lui în cascade ,
un fluture îmi ridică
colțurile buzelor într-un zâmbet .
da... acuma știu ...
e o zi ca oricare alta 
de vară .





https://www.youtube.com/watch?v=-VaJ47l1y9Y

Cine ?

Uneori mă apuc și croșetez din cuvintele tale 
Apusuri de soare uitate 
Printre fotografii îngălbenite de vreme .
În neîndemânarea mea 
Îmi mai ies răsărituri 
Și atunci simt cu toată ființa mea
Binecuvântarea luminii de început .
Umblu cu picioarele goale 
Prin roua dimineților 
Croșetate din lacrimi de bucurie 
Și respir urma săruturilor tale .
Cine ar fi crezut ?
Cine ar fi crezut că timpul
Va fugi cât îl țin picioarele 
Și va râde de noi ?



https://www.youtube.com/watch?v=1bzyWVvPZQ0





miercuri, 6 iulie 2016

De ziua sărutului

De dimineață ți-am simțit prezența 
Între ridurile așternutului .
Cearceaful mi-a trezit un fior plăcut ,
O amintire îngropată demult ,
Undeva , în privirile timpului .
Sărutul tău s-a strecurat ca o nălucă
Peste buzele mele aspre de dor .
Era mai viu ca niciodată ...
Cu o tresărire , i-am șters urma
De înghețată cu vanilie ...
Mai știi când îmi sărutai umbra ?

marți, 5 iulie 2016

doruri

ne dor amintirile îngropate prea adânc 
ne doare sufletul prin care si-au făcut albie 
ne doare inima când încearcă să-și sape tunel spre Azi 
ne anesteziem mințile și ne punem măștile vesele
cu speranța că vor trece toate , asemeni unei ploi de vară
anotimpurile se schimbă și ne schimbă
în trupuri pustii călătoar
e









https://www.youtube.com/watch?v=UdNKR3GaOtc

luni, 4 iulie 2016

will you be there for me ????? - i will never let you down ... - buffff

Scriu în pripă ? sau poate nu ? în acest moment simt că vreau să închid acest capitol al vieții mele , Ce urmează ? Nu știu .... deși nu prea îmi plac surprizele . Poate ptr că nu sunt învățată cu ele , cele frumoase , desigur . Am cunoscut oameni care mi-au arătat că am aripi ... m-au învățat să le deschid ... să zbor ... și am întâlnit oameni care mi-au tot smuls câte o pană din aripi . M-am prăbușit de multe ori . Cu inima zdrobită , am învățat să mi le cos singură , să le peticesc  , noroc cu imaginația ... Uneori am reușit , alteori nu ...  m-am ridicat din nou spre cer dar de fiecare dată cu bucăți de suflet  lipsă , cu sănătatea tot mai șubrezită .... în ultimul timp i-am pus atele , care s-o mai ajute puțin , să nu se prăbușească de tot . 
Acum , simt de parcă m-aș fi trezit dintr-un  somn adânc . Știți povestea ,, Frumoasa adormită ,, ?  Doar că m-am trezit , nu datorită unui sărut dat de un prinț , dimpotrivă ... Prințul meu m-a pus într-un carusel și m-a uitat acolo . Mă mai învârtea din când în când , ca să nu îmi revin din amețeală .... îi plăceam așa amețită : nu ripostam , îmi făceam somnicul , nu ceream nimic , credeam tot ce auzeam , pentru că nu prea puteam gândi ... lumea se învârtea în jurul meu sau eu în jurul ei , nu sunt sigură . Dar într-o zi , caruselul s-a defectat și totul s-a oprit ... chiar și gândurile mele ... ca la culoarea roșie a semaforului . Și am început să mă trezesc , să înțeleg . Totul a fost doar o iluzie ... e și magician prințul .... și , nu , nu e prințul meu dar îmi șoptea că își dorește mult să fiu prințesa lui , că visează asta de multe ori . Și atunci am fost sigură că visele noastre s-au întâlnit și s-au iubit cum nu s-a iubit nimeni până acum vreodată . Dar această iubire se întâmplă numai în poveștile pe care mi le spunea bunica , în copilărie . În vârtejul caruselului mi se cam amestecau poveștile . 
Știu ... nimic nu e întâmplător ... m-am trezit .... încă îmi caut inima ... mândria ... privirea ochilor care nu mai pot să plângă ... e o vară prea secetoasă în sufletul meu ... e pârjol mare ...  dar AZI vreau să îmi scot perfuziile , să-mi aranjez aripile și să-mi iau zborul ... unde ? spre VIAȚĂ  !!! 
Aaa... și să nu uit rujul roșu ... îmi va da curaj , amintindu-mi că EU sunt cea mai importantă persoană din viața mea !!!











https://www.youtube.com/watch?v=CSFFQhIDRWY&feature=share