Liniștea e atât de adâncă
Că-ți aud gândurile
Care mă cheamă...
E o iluzie oare?
Îți simt sărutările.
Pielea îmi tremură
Sub căldura lor.
Îmi încleștez pumnii
În încercarea de a
Te opri lângă mine.
Pentru o clipă...
Doar pentru o singură clipă
Rămâi...
E târziu... sau devreme ...
Te aștept să ne învelim
Iubirea cu timp.
O fantă de lumină
Te-alungă din visul meu.
Îți șterge urmele sărutului
Și mângâierea de astă noapte.
Rămân singură gustând
Din lacrimile dimineții .
Îți pot auzi urmele
Îți pot auzi urmele
Ce pleacă tiptil pe
vârfuri
Închizând ușa după ele.
E atât de pustiu
De parcă nu ai locuit
Nicicând la mine în
suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu