Nebunii din viata ta

Dacă aș putea,
Aș întoarce puntea timpului,
Până în dimineața când
Mi-ai scris prima oară...
N-aș mai încremeni în fața ecranului,
Speriată că mă vezi...
Atât de naivă eram....
Îmi tremurau degetele
Și mă-nroșisem toată de rușine,
Credeam că-mi poți simți
Emoția nebună și chipul uluit...
Cuvintele-mi veneau de-a valma
Și degetele-au obosit scriind...
Parcă simțeam că trebuie să-ți explic
Ce caut eu acolo ....
Nici nu știam că tu exiști,
Nici că-mi păsa....
De ce mi-ar fi păsat?
Era atâta pace-n viața mea
Și-ai apărut ca s-o complici...
Nu singur,nu...
Ți-ai mai adus și trupa de nebuni
Să-mi strice tihna ....
Și-acum ....
Ai vrea ca să mă faci ,
Regina lor.....