sâmbătă, 19 septembrie 2015

Toamna mea


Privind în urmă
La toamna care a trecut
Dar și-a lăsat amprenta
De frunze ruginite ,
În ochi răsar
Surâsuri neștiute decât
De  lună ,stele ,zori de zi
Și inima-mi nebună
De-atâtea amintiri
Cu gust de caramel.
Miroase a cerneală
Și a struguri
Și-a doruri vechi
Cernute-n așteptări

duminică, 19 iulie 2015

My heart was open for you

Ți-am deschis inima
În caz că  ai vrea să intri.
Ușa a rămas întredeschisă
Să te poți furișa mereu
La răscrucea cu visele.
Ai fost ca un copil poznaș.
Ai sunat
Apoi ai fugit râzând
Lăsând în urmă doar
Umbre de amintiri fără chip.
Dacă închid pleoapele
Mă simt ca intr-o ședință de hipnoză
În care trupul tău
E strâns lipit de sânii mei
Și buzele  îmi taie respirația
Cu un gust amar-acrișor
De ciocolată neagră și fructe.
My heart was open for you  too long...
Now is tired and just wants peace...

vineri, 12 iunie 2015

Gol de aer

Dintr-o dată cerul mă strânge
Și aerul parcă nu îmi ajunge.
Seara a fost udată de lacrimi,
Noaptea cu frisoane și patimi,
Dimineața m-a-mbrâncit cu putere
Aruncându-mă peste timp cu durere.
Mi-au fugit toate visele către tine,
Întoarce-le ,te rog ,către mine
Și nu le speria,că-s fragile

Back again

Ai fost ca un vis pasional
Început toamna odată cu strugurii
Și împrăștiat de zorii zilei
Vara pe caniculă.
Silueta ta mă însoțea mereu
În zborul meu printre galaxii.
Ai fost umărul tare
Pe care îmi odihneam lacrimile,
Ochii cărora le puneam
Câte un sărut seara pe gene,
Înainte de noapte bună.
Ai fost stelele care
Îmi luminau somnul
Și luna care mă învelea
Seară de seară.
Rugăciunea șoptită  lui D-nezeu
Cu lacrimi de dor .
Răsăritul care îmi trimitea
Bucurii să-mi ajungă
Tot restul zilei.
Azi,când soarele a răsărit
Chipul tău nu mai era
Decât o amintire
Prinsă fără voia ei
Între două bătăi de inimă.

joi, 4 iunie 2015

Loialitate

Trupul mi se destramă
Ca un pulover croșetat
La atingerea ta,dimineața.
Te-ai obișnuit să mă vezi mereu altfel.
Oră după oră ,culeg petale de flori
Și le împletesc cu bucăți de cer;
Mai pun câte-un fluture pe ici pe colo,
Câte-o pasăre pe la umeri
Să-mi fixeze aripile,
Sau câte-o albină
Să mi le lipească cu ceara ei.
Azi am cules toți bujorii
Și mi-am făcut rochie din ei.
Catifeaua lor ma va imbrăca zi de zi ,
Culoarea lor vie va înflori clipă de clipă
Chiar si după ce soarele îi va da foc .
Am lăsat doar gâtul,umerii,
Brațele și tălpile dezgolite
Ca buzele tale să-și aștearnă visele

Sirop de soc

Azi,dorul de tine
Mi-a izbit tâmpla.
L-am alungat ,bineînțeles.
Ce puteam să fac?
În timp ce siropul
De soc fierbea în oală
Ți-am simțit sărutul.
Oare într-adevăr
Ai aromă de soc?
Azi,pașii mei
Mă trăgeau spre tine.
A trebuit să chem furtuna
Să-i pot opri.
Oare dacă mi-aș schimba adresa?
Sau numele? Sau...?
Ar mai ști să ajungă la tine?
Uff...siropul ăsta...
Trebuie să găsesc repede sticle
Să-l închid.
Aroma lui îmi ridică inima pe brațe
Și o aruncă departe peste cer
Spre un cuib de vulturi pleșuvi.
Aripile mele se zbat
Să se elibereze din dulceața lui.






Pledoarie pentru ochii tăi

Știi... nu-mi plac balurile mascate.
Mi-ai dăruit mii de măști;
Le-am întins pe pereți
Ca un magiun făcut de bunica
Și am închis ușa.
Cheia e în buzunarul tău de la blugi.
Nu-mi plac balurile mascate.
Îmi place să-ți citesc
Lumina ce-ți răzbate din spatele pleoapelor
Și să-ți îmbrățișez zâmbetul
În straie de sărbătoare.
Roua dimineților îți scaldă privirea
Dezbrăcată de toate măștile
Și naște propriul curcubeu.





miercuri, 27 mai 2015

Sărut de neuitat

Am cules toate stelele nopții
Și le-am ascuns în sertar
Ca întunericul să-nghită cărarea spre tine.
Am acoperit luna
Cu mantie neagră de catifea,
Am ferecat porțile și ferestrele casei
Dar pașii mei
Nu au uitat calea spre visele tale.
Uneori intră ,
Își dau jos sandalele cu toc,
Ocupă loc
Și așteaptă cuminți sărutul tău.

https://www.youtube.com/watch?v=vxuhNmjnK9M


sâmbătă, 16 mai 2015

Vise buclucașe

S-a înserat peste regatul meu,
Porți zăvorâte ți-au râs în nas.
Visele aleargă fericite pe coridoare
Străjuite de oșteni cu platoșă.
Ale tale au rămas în negura nopții
Zgribulite de frigul singurătății
Și plâng în tăcere.
Stelele sclipesc ca niște focuri de artificii
În noaptea mea
Și împrăștie praf de mărgăritar  peste tine...
Un coif cade țipând asemeni unui pescăruș
Care zboară să prindă zarea,
Un nebun de treflă îți deschide poarta
Și bucăți  de inima roșie

Pavează intrarea...



marți, 5 mai 2015

Întrebări

Nicicând zborul meu nu a fost mai atemporal
Pe cerul albastru de hârtie creponată al nesfârșitului.
Nicicând adâncul din ochii mei
Nu a fost mai tulbure și mai misterios
Ca o peșteră subacvatică           
Dintr-un ocean ascuns privirilor lumii.
Nicicând privirea mea nu a fost mai tristă
Ca a unui copil părăsit de mama
Care i-a dat viață în spatele unor întrebări fără răspuns.
Nicicând sufletul meu nu a fost mai speriat
Ca o umbră dezgolită
La o margine de pădure între creste de munte.
Toate gândurile mi se zbat oarbe,
În sclipirile unui soare fără milă
Și se lovesc de maluri rătăcite de nori gri.
De undeva se aude  surd,
Un clopot care încearcă
Să împrăștie furtuna nesigură
Și o sfâșie ca un lup înfometat.
Între mușcături,
Mii de întrebări își caută răspunsul...