Trupul mi se destramă
Ca un pulover croșetat
La atingerea ta,dimineața.
Te-ai obișnuit să mă vezi mereu altfel.
Oră după oră ,culeg petale de flori
Și le împletesc cu bucăți de cer;
Mai pun câte-un fluture pe ici pe colo,
Câte-o pasăre pe la umeri
Să-mi fixeze aripile,
Sau câte-o albină
Să mi le lipească cu ceara ei.
Azi am cules toți bujorii
Și mi-am făcut rochie din ei.
Catifeaua lor ma va imbrăca zi de zi ,
Culoarea lor vie va înflori clipă de clipă
Chiar si după ce soarele îi va da foc .
Am lăsat doar gâtul,umerii,
Brațele și tălpile dezgolite
Ca buzele tale să-și aștearnă visele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu