Începuturi fără sfârșit

Mai știi când încercai să surprinzi apusul ?

Copacii te ningeau cu frunze roșii

Îți așterneau covor moale sub pașii grăbiți

Să alerge după ultimele bătăi de inimă ale cerului …

Sângerii , ca lacrimile unei fecioare .

Mai știi când încercai să păcălești zorile ?

Spuneai că soarele e răpus la pat

Cu febră și frisoane , cu transpirații reci pe frunte

Și tocmai atunci iarba ne învelea gleznele în rouă

Adunând toate hohotele noastre de râs .

Mai știi ? Au trecut o mie și ceva

De apusuri și răsărituri …

Și toate îmi aduc aminte de tine .

https://www.youtube.com/watch?v=8Li8E_BnnbU

O toamnă și tu

Învelită în propriu-mi vis

Stau zgribulită sub asediul frunzelor

Ce năvălesc din palatul pitoresc  al toamnei .

La intrare , cu brațele deschise

Ca doi străjeri la poarta nopții

Stai tu … drept … cu așteptarea întipărită pe frunte.

Zâmbetul … ca și cuvântul tău ,

Se clatină ușor abia  atârnând

De un fir de clipă pământeană .

Mă primești cu ceasuri pline de

Lanțuri ruginii și grele

Ca pe niște sclavi de pe plantațiile de bumbac.

Biciul de aer rece șfichiuie

Pe la urechile mele dornice

De atingerea unor aripi de fluture.

Imediat , trupul meu se revoltă

Ca un copil răzgâiat

Și îmbracă rochița de Primăvară.

Din Toamna ta împrumut doar culorile

Și nesfârșitele amintiri .

Sub pașii mei , frunzele au prins aripi

Căutându-și sufletele înfrigurate pe alei …

https://www.youtube.com/watch?v=_P9yPpQ0vTo

O viață de om

Mi-au crescut aripi noi

De când ți-am văzut ultimul surâs .

Zările au crescut în lățime și înălțime

Și se joacă cu mine asemeni unei sirene

Care-și ademenește marinarii .

Iluzii peste iluzii am împletit

Pe cerul  fără sfârșit ,

Ca o plasă imensă în mâna pescarilor .

Am trasat zeci de curcubee

După fiecare ploaie pe care mi-ai trimis-o .

O întreagă garderobă demnă de o vestită casă de modă

Am desenat … am țesut … am croit …

Și în fiecare dintre ele

Am pus câte o bătaie a inimii mele

Pentru atunci când îți va fi dor

Să-ți îmbrățișeze  inima .

https://www.youtube.com/watch?v=hdu__ISJvnc

Toamnă

Ți-ai trimis toamna la mine.

În drumul ei

A împrăștiat toate visele mele .

Le-a ridicat pe sus

Ca un vârtej ,

Amestecându-le cu întunericul ei tăcut .

Frunze triste se aștern fără zgomot

Peste ochii mei .

E o liniște plânsă

Între noi și e frig …

E-atât de frig …

Photo by Nico P.

https://www.youtube.com/watch?v=WOKI_tIBWVI

Reborn

Am construit ziduri și ziduri

Și ziduri și ziduri … și ziduri fără sfârșit ,

În cerc , în spirală , romb … pe diagonală

Sau de jur împrejur …

Am înălțat munți pe care

să nu-i pot răzbate vreodat’ …

apoi , într-o zi ,

lumina din zori

m-a privit drept în ochi

și-am promis , mi-am promis

să le culc la pământ .

azi am putut să ascult

și să simt șoapta caldă

a unui nou început .

https://www.youtube.com/watch?v=DedaEVIbTkY

La mulți ani , Marie !

Stelele mi-au urat ,, La mulți ani ,,

le-am zărit mesajele chiar

și ziua în amiaza mare

pe aripile câte unui zmeu

purtat pe sus de copii

cu pielea măslinie și

gene incredibil de lungi .

Drumul până la tine , Marie

a fost însoțit de apa mării.

Stâncile Meteorei mi s-au

părut ireale .

În liniștea mănăstirilor

am găsit curajul

de a-mi rosti ruga ,

În genunchi , cu capul plecat ție.

Vocea mea ,împreună cu alte mii

a urcat la tine.

La mulți ani nouă , Marie ! 

https://www.youtube.com/watch?v=AmIlUKo4dQc

O mare

E o noapte și-o zi , în mine.

Uneori răsăritul îmi atinge fața

Cu o lumină portocalie .

Atunci , simt cum renasc EU

Și amintirea ta dispare ca un fum .

Alteori ,soarele se joacă cu luna

Ca doi copii buclucași

Și nu mai știu unde

Încep eu și te treci tu .

Doar nopțile sunt aproape la fel.

Înalță oglinzi de cristal

Jur împrejurul meu ,

În care doar chipul tău

Se vede mereu .

Al meu e doar o urmă

De fum,

De la un foc aprins

Între măslini .

Și peste toate

Domnește Marea Egee .

https://www.youtube.com/watch?v=FseuxxcTlvA

Din inimă

În zbaterea mea pe Pământ

Am ales mereu și mereu

Să mă îmbrac în straie de vise

Culese direct de pe fruntea Cerului.

Nu voi putea nicicând

Să ignor pașii de flori

Ce străbat cărări înguste de munte .

Fiecare cuvânt mi-e înfrățit

Cu câte un fluture

Ce-și poartă aripile

Prin această veșnicie

Dintre Cer și Pământ

A cărei inimă

E o frumoasă împletire de inimi .

am scris această poezioară imediat după un exercițiu de imagerie dirijată de la un curs de psihoterapie ... exprimă exact ceea ce am simțit eu în timpul și după exercițiu ... și am constatat că așa funcționez eu mereu ... văd frumosul și iubirea în toate  

https://www.youtube.com/watch?v=JCDWWiYVHjg&feature=share

Asediu ?

Mi-ai ocupat inima …

Ți-ai pus sufletul în

Toate cele patru camere .

Obosită , am tras semnalul de alarmă .

Toate gândurile

Alergau înnebunite să scape

Doar tu circulai pe sensul opus .

Mintea mea îți era aliată .

Mereu găsea o cale

Și te strecura

În amintirile mele .

Doamne …

Imaginea ta e ca o reclamă

De cinematograf ,

În care toate filmele

Sunt despre tine !

https://www.youtube.com/watch?v=QohUdrgbD2k

La hotar de vis ...

Nu-ți scriu …

Și nu te caut …

Chiar dacă inima îmi plânge .
Doar dorul meu

Se-ntâmplă

Să-ți treacă pragul minții

Din când în când .

Cu glas de zbor

Spre culmi

Ce-ți ard în suflet

Mai tare ca oricând .

Și simți 
Când eu vreau  să renunț

La noi …

Mai fac un pas

Și mă întorci din drum …

Dar … oare până când ? 

https://www.youtube.com/watch?v=wqPzgRh7ckk