luni, 13 iunie 2016

Gânduri ...

Ne facem AMR-ul ... Dar nu știm niciodată când e finalul . Uneori , suntem luați prin surprindere de câte o veste la care nu ne așteptăm . De ce eu ? De ce pe mine ? Întrebări la care nu putem găsi răspuns . Și uite așa , uităm de noi , uităm de sufletul nostru  și ne adâncim într-o peșteră plină cu  întrebări care nu ne ajută la nimic .
Oare unde rătăcește sufletul când uităm de el ?
Cred că ploile sunt lacrimile tuturor sufletelor abandonate . Ce înghesuială e acolo în cer !!!! Atâtea lacrimi !!! Atâtea suflete !! Nu e de mirare că se mai iscă și tunete ... În toate anotimpurile cad ploi reci  sau calde  , obosite până și ele de distanța pe care o au de parcurs până la pământ . E ca un maraton , la care premiul întâi constă într-o binemeritată odihnă .
Cu toate astea , niciunul dintre noi nu ne dorim această odihnă ... nu încă ... viața e al naibii de frumoasă ...  oare unde rătăcesc sufletele când uităm de ele și le abandonăm ?





miercuri, 25 mai 2016

Nostalgie

Azi , nu-ți mai caut ochii .
Am observat că ziua
Și-a făcut oglindă din lumina lor.
Chiar și picurii de ploaie
Au gustul lacrimilor tale.
Azi , mă odihnesc .
Mă răsfăț între petale de
Deutzia și iasomie , parfumate
Astfel încât  , atunci când
Vei vrea să-ți scuturi
Zâmbetul , de sus , din Cer ,
Voi fi acolo .
Îți voi întinde la picioare
Covor de petunii , lobelii și verbene
Să-ți îngâne pașii spre mine .
Până atunci , mă odihnesc
În brațele unui șezlong de stejar ,
Pe ale cărui brațe



marți, 19 aprilie 2016

Aș vrea să cred

Ți-e dor de mine , zici ...
O herghelie de gânduri nedomesticite
Mi-au invadat sufletul .
Colbul ridicat în urma lor
Mi-a tăiat respirația
Și simțeam că lacrimile
Nu-și mai încap în albii ,
Dau pe dinafară .
Vedeam numai franjuri de Cer
Tighelit cu nori negri , plânși .
Picioarele parcă vroiau
Să evadeze din pantofii eleganți
Asortați cu Primăvara .
Nu aveam aer.
Cineva îl strânsese într-o pungă
Și împărțea cu pipeta la toți .
Rândul meu venea abia peste câteva zile .
Mă învârteam în jurul tău
Sau tu în jurul meu ...
Nu mai știu...
Gândurile erau acum
Ca niște maci roșii


De primăvară

Flori de cireș
Îmi mângâie coala de hârtie .
Mi-au spus că-și
Vor lăsa parfumul aici ,
Printre literele poeziei ce ți-o scriu .
La fiecare punct
Îți las câte-un sărut .
La fiecare virgulă ,
O lacrimă se-ntinde .
Primăvara vine cu fluturii ei
Ca să-ți ducă scrisoarea .
Pecete , va fi un bujor
Roșu ca buzele mele .
Fiindcă nu-ți cunosc adresa,
Vântul îți va șopti numele
Și va fredona melodia noastră.
Lasă-ți geamurile deschise
Spre Acum .


vineri, 25 martie 2016

uitare ... neuitare ...

nu-mă-uita din câmpiile verzi 
cu copii gălăgioși 
jucând lapte-groși ,
alergând de nebuni pe cărările tale
asfaltate cu zâmbete și taclale 
sau plecați în genunchi ,
culegând în mănunchi bucurii albăstrii ,
dăruind fericiți picături argintii
tuturor .






miercuri, 23 martie 2016

Orașul meu ... fără parolă


Visele au destule amintiri pentru a modela
O îmbrățișare într-un suspin de-al tău .
Pe străzile tale fără început și fără sfârșit ,
Cineva strigă în întuneric :
De vânzare lună proaspătă !
Toți ochii se îndreaptă spre pielea neagră
Căutând să citească mereu în regăsire.
Cât cer e în arca în care urc și azi !
Fuioarele copacilor de pe Solovan
Se îmbăiază în oglinda Izei,
Podul scârțâie din toate încheieturile .
Ziua scade sau crește .Alegorii între anotimpuri .
Detox sufletesc.
Mă fascinează aerul dintre blocuri și case
Și tot ce e în el .
Acel spectacol străbătut de pădure ,
De noapte , ferestre deschise sau nu ,
Geometrii dintre păsări , fluturi și zbor ,
Muzică , soare , ploi sau zăpadă .
Lumina mă iubește .
Mă ridic mereu din penel și ies în lume .


picturi Sorin Halici




luni, 7 martie 2016

Ying - yang

Ea...
Frumoasă , gingașă , tăcută , timidă ,

Veselă , tristă , zglobie , jucăușă , nebunatică 

Iubind fără măsură un El ...
El
Puternic , tăcut , respectuos
și simț al umorului ,
Vesel ,protector , blând , curajos , hotărât 
Iubind cu aceea
și măsură
Fără măsură o Ea ...


 by Philippe Didier


duminică, 6 martie 2016

Mereu , Primăvara

Fereastra îți surprinde privirea
În pauzele de cafea
Dintre două răsfoiri de amintiri .
Uneori cerul îți face cu ochiul
De un albastru senin
Ca fundal al unui sărut
Cu gust de scorțișoară .
Alteori îi simți tristețea
Din spatele unor ochi verzi
În care găsești toată Primăvara .
Mi-ai spus că ai alege mereu
Acest anotimp al cireșilor.



Primăvara

Din sărutul tău , Primăvară
Se nasc ghiocei puri ca fiecare început .
Culoarea ochilor tăi coboară
În toate brândușile și zambilele
Care ne locuiesc privirile însetate de frumos .
Mă doresc îmbrățișată de soarele
Care zâmbește pe cerul de hârtie creponată .
Degetele tale îmi ating inima
Într-un suspin dulce ca nașterea unui prunc .
Încerc să-ți păstrez în sângele meu prospețimea.
Aș vrea să-mi rămâi mereu în suflet și-n privire !




joi, 3 martie 2016

Conversații cu tine

Îmi spui că rugăciunile nu au rost ,
Că așa e viața .
Uneori greșim când fugim ,
Alteori greșim când iubim .
Rămân fără cuvinte în fața unui Dumnezeu
Care își trimite îngerii să mă vegheze .
Dacă ar fi să pot umbla pe ape
Ți-aș vizita mai des nopțile fără somn,
Desculță , să nu rănesc stelele sau luna .
Pot doar să vorbesc cu tine , în șoaptă
Și să mă ascund sub pleoapele tale
Până te trezești  .
Trupul meu îți alunecă printre degete .
Ți-am lăsat un bilet pe pernă :
A ta , pentru totdeauna ,
Visarea ...

photo by Philippe Didier