duminică, 25 martie 2018

Și primăvara poartă alb , uneori ...


Strâng în brațe duminici
Uitate între falduri de perdea
Soarele mi se lipește de inimă      
și –ntre bătăi , rostește numele tău .
o lacrimă vie picură peste amintiri
și înflorește un ghiocel
chiar din adâncimea unui ochi .
Lumina  îmi povestește
Despre tine .
Gânduri  mi se zbat sub pleoape
Pentru că știu ...
știu că ești doar la câteva zile
distanță de mugurii iernii .
brațele tale stau întinse
spre mine dintotdeauna .





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu