Întunericul mușcă din mine,
Lanțuri ruginite îmi închid ochii,
Picioarele îmi atârnă în Pădurea
Spânzuraților.
Încerc să adun ceva lumină
În pumnii însângerați de frica
Diavolului cu chip de om.
Urăște albul sufletului meu
Și aruncă smoală clocotită peste
mine.
Apoi își întinde rânjetul peste viața
mea.
Ridică brațele mânjite de sânge
Și își îmbrățișează cu sete iubita
Împroșcând ură și noapte în jurul
lor.
Luna și stelele au fugit după nori.
https://www.youtube.com/watch?v=bLpmj059JFA&feature=youtu.bephoto by Giorgio Roth
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu