Dimineață
de marți
plângi
cu soare-n fereastră
iubirea-ți
șoptește cuvinte de dor
cuvinte
senine , cuvinte albastre
legate
cu cratimă de un nor
răscoliri
timpurii
îmi
descrii în văzduh
vântul
se-apleacă în fața ta
glasul
meu vrea să-ți mai spună ceva
dar
se pierde ușor
printre
mugurii ce stau
să
plesnească lângă izvor .
maluri
de ape se-adună
în
zare călcând în noroi
tot
ce le iese în cale
și
cântă și plângi
dimineață
de marți
cu
lacrimi de soare .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu