Strugurii îmi aruncă
ocheade .
Din privirea lor picură
albastru ,
Aromat ca mustul din
colțul cerului
Desprins dintr-o noapte
de toamnă .
Frunzele desenează
rotocoale
Roșii, ca un foc pornit
din inima
Pământului .
Vântul îmi aleargă
gândurile ,
Copacii se-apleacă în
calea mea ,
Mă sărută pe frunte
Ca pe un copil iubit .
Florile își împrumută culorile
vii
Pădurilor ,
Încercând să păcălească
fluturii .
Răsfățată de vară ,
Negociez un nou anotimp
În care sufletul meu să
se odihnească .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu