Ne-am jucat de-a iubirea ,
Toate regulile au fost făcute de tine
Niciodată nu știam ce urmează ,
Rareori nimeream piesele lipsă .
Eu pierdeam mereu …
Ca în orice joc
Era valabil norocul începătorului ;
M-ai lăsat să câștig de vreo două ori
Până am crezut că-i cunosc legile
Într-atât , încât am lăsat orice altceva deoparte
Și m-am mutat cu sufletul întreg
În sala ta de joc .
Acum , inima mea seamănă cu un teren cu nisip
Ca în deșertul Mojave .
Furtunile îl răscolesc la fiecare semn
Sau tăcere de-a ta
Și nu pot să respir .
E un joc de societate , spun unii .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu