Ridicăm palate înalte până la nori
În care ne zăvorâm toate cuvintele.
Porți grele de metal fierbinte
Ne păzesc tăcerile .
Când liniștea doare
Sufletele noastre se încovoaie
Ca o salcie în furtună ,
Clocotind asemeni unui vulcan .
Se aud doar scâncete surde
Sfidând acest întuneric înghețat .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu