Mă trezesc la marginea curcubeului
La o palmă distanță de sufletul toamnei,
Răsărind ca un lujer
Din pântecul mamei Pământ.
Mă plimb printre culorile vii
Mustind a lumină divină
Și gust din dulceața dimineții târzii.
Îți aud vocea , iubite ,
Chemând artileria grea
A verii pierdute-ntre șoapte
Și trupuri scăldate în noapte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu